Noua taxă TollRo lovește puternic în fermieri: costuri uriașe pentru transportul agricol

De la 1 octombrie 2026, sistemul TollRo adaugă un nou cost semnificativ pentru transportul de marfă cu masa totală maximă autorizată de peste 3,5 tone, având un impact direct asupra întregului lanț agroalimentar din România. Această nouă tarifare rutieră, calculată în funcție de distanța parcursă, masa vehiculului, clasa de emisii și categoria drumului, crește presiunea financiară asupra fermierilor, care se confruntă deja cu un context economic fragil, marcat de creștere aproape de stagnare și datorie publică în creștere.

• Repere esențiale:
  • Măsură: Sistemul TollRo introduce o nouă tarifare rutieră pentru vehiculele de transport marfă peste 3,5 tone.
  • Termen limită: Operațional de la 1 octombrie 2026.
  • Impact direct: Creșterea costurilor de transport pentru cereale, lapte, animale, furaje și îngrășăminte, care se propagă în prețul final al produselor agricole.
  • Viziune: Pactul Național pentru Agricultură și Dezvoltare Durabilă cere o schimbare de model economic, de la consum și taxare la producție și valoare adăugată.

Fiecare kilometru parcurs de un camion care transportă produse agricole sau materii prime înseamnă un cost suplimentar care trebuie recuperat. Acest cost nu rămâne izolat la transportator, ci este transferat succesiv către fermier prin prețul transportului, către procesator prin costul materiei prime, către comerciant prin costurile logistice și, în cele din urmă, către consumator prin prețul produsului. Această acumulare de costuri fără o creștere corespunzătoare a productivității și a valorii adăugate este o problemă majoră a economiei românești.

Agricultura românească suportă deja costuri ridicate pentru energie, motorină, îngrășăminte, utilaje, forță de muncă și finanțare. Noua taxare a transportului se adaugă acestor presiuni, afectând competitivitatea sectorului. Potrivit Comisiei Europene, economia României este estimată să crească cu doar 0,1% în 2026, pe fondul consolidării fiscale și inflației ridicate, în timp ce deficitul public și datoria continuă să crească.

Pactul Național pentru Agricultură și Dezvoltare Durabilă subliniază necesitatea stringentă de a renunța la modelul economic bazat pe împrumut - consum - deficit - taxe - noi împrumuturi - noi taxe. În schimb, se propune o alternativă axată pe producție - investiții - procesare - valoare adăugată - export - profit - venituri bugetare. Această schimbare ar însemna pentru agricultură trecerea de la exportul preponderent de materii prime către dezvoltarea capacităților de depozitare, procesare și comercializare.

Lipsa capacității interne de procesare reprezintă o problemă structurală. De exemplu, un kilogram de grâu vândut ca materie primă are o valoare economică mult mai mică decât făina sau produsele de panificație obținute din acesta. Aceeași situație se regăsește în zootehnie și horticultură, unde se pierde valoare adăugată și locuri de muncă prin exportul de produse neprocesate.

“

Nu avem nevoie de o competiție politică pentru cine inventează următoarea taxă. Avem nevoie de o competiție pentru cine produce mai mult, cine investește mai mult, cine procesează mai mult, cine exportă mai mult, cine creează locuri de muncă productive și cine crește productivitatea.

Dr. ing. Nicu Vasile, președintele Pactului Național pentru Agricultură și Dezvoltare Durabilă

”

Pe lângă problemele economice, agricultura românească se confruntă și cu vulnerabilitatea la schimbările climatice, în special seceta și deșertificarea, ceea ce impune o abordare pe termen lung privind infrastructura de irigații și gestionarea eficientă a apei.

Menținerea ratingului suveran al României la BBB-/A-3 de către Standard & Poor's, chiar și cu perspectivă negativă, indică o anumită stabilitate pe termen scurt. Cu toate acestea, presiunile legate de consolidarea finanțelor publice și vulnerabilitatea la șocuri externe persistă, reiterând întrebarea fundamentală: cum poate România să reducă deficitele fără a frâna economia productivă și fără a transfera constant costurile către firme, fermieri și consumatori?