România cere la Bruxelles un fond separat pentru agricultură și actualizarea bugetului PAC cu rata inflației

Reprezentanții Alianței pentru Agricultură și Cooperare (AAC) au participat la discuțiile Copa-Cogeca de la Bruxelles, unde au cerut imperativ crearea unui fond separat pentru agricultură și actualizarea bugetului Politicii Agricole Comune (PAC) cu rata inflației, ajungând la 443 de miliarde de euro pentru perioada 2028-2034. Demersurile vin pe fondul unor provocări fără precedent, de la războiul din Ucraina și seceta severă, până la prețurile scăzute la produsele valorificate și costurile exorbitante ale inputurilor.

• Repere cheie:
  • Cerere Bugetară: Un buget PAC distinct de 443 miliarde euro pentru 2028-2034, actualizat cu rata inflației.
  • Provocări Românești: Impactul războiului din Ucraina (graniță de 650 km), secetă, boli animale, prețuri mari la inputuri și mici la produse.
  • Obiectiv Strategic: Consolidarea securității alimentare europene și creșterea rezilienței fermelor.
  • Măsuri Solicitate: Creșterea rezervei agricole UE și flexibilitate maximă în utilizarea instrumentelor PAC și a schemelor de ajutor de stat.

“

România este al șaselea cel mai mare stat membru din UE, care are cea mai lungă frontieră cu Ucraina, cca 650 km și ne confruntăm cu foarte multe provocări. Avem nevoie de Uniunea Europeană, avem nevoie de Copa-Cogeca, avem nevoie de reprezentare, dar și Copa-Cogeca și Uniunea Europeană au nevoie de România.

”

“

Rolul nostru aici este ca fermierii să primească din ce în ce mai mult sprijin în perioada următoare. Trebuie să facem mai mult, împreună. Avem nevoie de agricultură și trebuie să-i facem pe reprezentanții noștri, pe oficialii UE, să înțeleagă că agricultura trebuie să fie pe primul loc, întotdeauna.

Alexandru Țachianu, Vicepreședinte GL Cereale și Oleaginoase Copa-Cogeca

”

Declarația lui Alexandru Țachianu subliniază poziția strategică a României și multitudinea de probleme, de la blocaje la exporturi și boli animale, până la schimbările climatice și dificultăți de finanțare, care subminează competitivitatea fermierilor români. Această intervenție directă la Bruxelles arată presiunea tot mai mare pentru recunoașterea specificului regional în politicile europene.

“

Anul 2026 a adus o secetă excepțională și persistentă în 17 state membre, care nu mai reprezintă o criză locală sau națională, ci o amenințare sistemică la adresa securității alimentare și a agriculturii europene. Această situație ne arată clar că statele membre nu pot fi lăsate să gestioneze individual o criză de o asemenea magnitudine.

Florentin Bercu, Director Executiv UNCSV, Vicepreședinte Cogeca

”

Florentin Bercu evidențiază necesitatea unei abordări europene unitare în fața crizelor climatice, argumentând că resursele naționale sunt insuficiente pentru a gestiona dezastre de asemenea anvergură. Această poziție susține cererea pentru o rezervă agricolă a UE substanțial crescută.

Discuțiile de la Bruxelles au scos în evidență tensiunile dintre politicile comerciale ale UE și necesitatea de a proteja securitatea alimentară. Denis Redonnet, Director General Adjunct pentru Comerț, a recunoscut importanța sectorului agricol, menționând eforturile de stabilizare a taxelor comerciale cu SUA și implicarea în taxe vamale antidumping pentru fertilizanți. Cu toate acestea, reprezentanții AAC au accentuat că aceste măsuri nu sunt suficiente pentru a compensa presiunile cumulate.

Ghid practic: Ce înseamnă aceste cereri pentru fermieri

1. Stabilitate financiară: Un buget PAC actualizat cu inflația ar asigura o putere de cumpărare constantă a subvențiilor, protejând fermierii de eroziunea valorii banilor pe termen lung.
2. Răspuns rapid la crize: O rezervă agricolă a UE mărită ar permite acordarea de ajutoare directe și urgente fermierilor afectați de fenomene climatice extreme, boli sau crize de piață, fără a depinde exclusiv de bugetele naționale.
3. Mai puțină birocrație: Cererea pentru flexibilitate maximă în utilizarea instrumentelor PAC și eliminarea birocrației vizează simplificarea accesului la fonduri și accelerarea plăților, crucială în momente de criză.
4. Investiții în reziliență: Finanțarea adecvată a măsurilor de agro-mediu și climă ar permite fermierilor să adopte practici mai sustenabile și să se adapteze la schimbările climatice.

Aceste demersuri sunt cruciale pentru viitorul agriculturii europene și românești, influențând direct capacitatea fermierilor de a-și continua activitatea în condiții de competitivitate. Pentru a înțelege mai bine cum se traduc aceste fonduri în subvenții directe, puteți consulta Calculator Subvenții APIA.