Micii fermieri din zootehnie încep să renunțe la vacile de lapte din cauza lipsei de furaje
SATU MARE - Piața laptelui și sectorul zootehnic din România traversează o perioadă extrem de dificilă, marcată de efectele severe ale secetei pedologice, creșterea prețurilor la motorină și costurile ridicate ale furajelor. Din cauza dificultăților financiare și a imposibilității de a asigura furajele necesare pentru sezonul rece, tot mai mulți fermieri mici aleg să renunțe complet la creșterea vacilor de lapte, după încheierea perioadelor de retenție pentru subvenții.
- Subiect principal: Abandonarea fermelor mici de vaci de lapte din cauza secetei și a prețului scăzut al laptelui.
- Factorul critic: Lipsa furajului grosier și producțiile compromise la porumb, care au variat între câteva sute de kilograme și maximum 4.000 kilograme pe hectar.
- Perspectiva pieței: Doar fermele cu un efectiv de la 100 de capete în sus la muls vor mai putea rezista pe piață în anul următor.
Impactul secetei asupra furajelor în fermele de bovine
Situația cea mai grea se înregistrează în exploatațiile de mici dimensiuni, care nu reușesc să acopere cheltuielile de producție din prețul încasat pe litrul de lapte. Valoarea primită de la procesatori rămâne insuficientă în ciuda unei ușoare corecții pozitive, iar lipsa culturilor de porumb pentru siloz a lăsat numeroși crescători fără rezerve pentru iarnă.
Și la noi s-au anunțat mai mulți fermieri că vor renunța la activitate. Dar declinul a demarat de anul trecut, de când prețul laptelui a început să scadă din iarnă, iar când am intrat în primăvară am avut colegi care au renunțat în februarie, în aprilie. Am avut un coleg care a renunțat la efectivul de 70 de capete, spre exemplu.
În zonele afectate sever de secetă, producțiile la porumb au fost grav compromise, unii fermieri fiind nevoiți să cosească plantele rămase pe câmp pentru balotat, în absența boabelor. În acest context economic riscant, micii crescători preferă lichidarea efectivelor.
Concentrarea efectivelor în fermele mari
În timp ce micile exploatații se închid, fermele mari reușesc să își extindă capacitățile prin investiții directe și mărirea efectivelor cu până la 20%, compensând parțial scăderea numărului de producători mici. Această tendință de comasare a producției reduce riscul unei penurii majore de lapte pe piața internă, însă ridică semne de întrebare privind viabilitatea fermelor familiale.
Avem exemple și în România de ferme de 800 de vaci care au mărit și cu 20% capacitatea, asta înseamnă undeva la 200 de vaci în plus, ceea ce compensează cu trei, patru, chiar cinci ferme mici. Este motivul pentru care nu cred că ne vom confrunta chiar cu o penurie de lapte.
Oportunități alternative: cererea crescută pentru gunoiul de grajd
O noutate pozitivă pentru crescătorii de bovine este redobândirea interesului fermelor vegetale și a legumicultorilor pentru gunoiul de grajd, pe fondul scumpirii accentuate a îngrășămintelor chimice. Prețul practicat pe tona de gunoi de grajd a ajuns la aproximativ 120 de lei, oferind o sursă suplimentară de venit pentru fermele zootehnice.
Sfatul Agral: Ce trebuie să facă fermierii în sectorul zootehnic
- Evaluați cu atenție stocurile de furaje grosiere disponibile pentru perioada de iarnă înainte de a lua decizii radicale privind efectivul.
- Analizați posibilitatea valorificării îngrășămintelor organice către fermele de cultură mare pentru a spori veniturile fermei.
- Monitorizați îndeaproape costurile de producție pe litru de lapte și discutați cu cooperativele pentru optimizarea prețului de livrare.
Redacția AGRAL
