Fermierii cer Guvernului român sprijin maxim de 200% pentru îngrășăminte, de la 90 la 135 lei/ha pentru grâu

Opt organizații reprezentative ale fermierilor au cerut Ministerului Finanțelor suplimentarea bugetului MADR cu 157,18 milioane de lei. Scopul este acordarea ajutorului național pentru îngrășăminte la nivelul maxim permis de legislația europeană, în contextul scumpirii cu 70% a acestor inputuri esențiale. Această măsură ar putea crește sprijinul de la 90 la 135 lei/ha pentru cultura de grâu.

• Repere esențiale / Cifre cheie:
  • Măsură cheie: Majorarea contribuției naționale la schema de sprijin pentru îngrășăminte de la 100% la 200% din alocarea europeană.
  • Buget vizat: Suplimentare cu 157,18 milioane de lei, pentru un buget total de aproape 471,55 milioane de lei.
  • Sprijin concret: Creșterea ajutorului de la 0,25 lei/kg la 0,375 lei/kg îngrășământ, echivalentul a 135 lei/ha pentru grâu (față de 90 lei/ha în varianta actuală).
  • Impact potențial: Menținerea nivelului optim de fertilizare, prevenirea scăderii producțiilor din 2027 și asigurarea securității alimentare.

Solicitarea a fost transmisă Ministerului Finanțelor și Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), în condițiile în care prețurile îngrășămintelor cu azot sunt cu aproximativ 70% peste media anului 2024. Organizațiile susțin că suma prevăzută în prezent în proiectul de hotărâre a Guvernului este insuficientă pentru a compensa efectele scumpirilor. Ele cer utilizarea integrală a plafonului de sprijin permis de Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2026/1894.

Regulamentul european alocă României 29,9775 milioane de euro și permite statului român să acorde un sprijin național suplimentar de până la 200% din această sumă, adică aproape 59,96 milioane de euro. Totuși, în proiectul de hotărâre elaborat de MADR și aflat în transparență decizională, este prevăzută doar o contribuție națională de 100%, echivalentul a 29,9775 milioane de euro (157,18 milioane de lei).

Potrivit documentului transmis Guvernului, această variantă ar însemna un sprijin de 0,25 lei pentru fiecare kilogram de îngrășământ prevăzut în devizul tehnologic, rezultând aproximativ 90 de lei/ha pentru grâu. Fermierii consideră că acest nivel este prea redus în raport cu explozia costurilor cu fertilizarea. Organizațiile agricole cer suplimentarea bugetului MADR cu încă 157,184 milioane de lei, astfel încât contribuția națională să ajungă la plafonul de 200% permis de regulamentul european. În această variantă, bugetul total al schemei ar ajunge la 89,9325 milioane de euro, adică peste 471,55 milioane de lei. Pentru fermieri, diferența s-ar traduce prin creșterea sprijinului de la 0,25 la 0,375 lei/kg de îngrășământ, iar în cazul grâului, de la 90 la 135 lei/ha.

Deși diferența poate părea redusă raportat la costurile totale ale unei ferme, organizațiile subliniază că, într-un an agricol cu presiuni puternice asupra marjelor, fiecare formă de compensare contează, mai ales pentru menținerea nivelului de fertilizare. Una dintre problemele semnalate de organizațiile agricole este lipsa resurselor suplimentare în bugetul MADR. Conducerea Ministerului Agriculturii a precizat că bugetul instituției nu a beneficiat în 2026 de nicio suplimentare, iar decizia de majorare a sprijinului la 200% revine Ministerului Finanțelor.

Organizațiile propun două variante pentru asigurarea banilor: finanțarea integrală în 2026, prin rectificare bugetară sau prin utilizarea Fondului de rezervă bugetară, sau eșalonarea plății pe anii 2026 și 2027, cu achitarea integrală până la 31 mai 2027.

Un argument important adus de organizațiile fermierilor este situația din Bulgaria, unde Guvernul a aprobat, la 19 august 2026, cheltuieli suplimentare de până la 170 de milioane de euro pentru compensarea creșterii prețurilor la motorină și îngrășăminte. Din această sumă, pentru îngrășăminte ar rămâne până la aproximativ 70 de milioane de euro, o sumă de peste două ori mai mare decât contribuția națională prevăzută în prezent în proiectul românesc (29,98 milioane de euro), în condițiile în care Bulgaria are o suprafață agricolă de peste două ori mai mică decât România. Chiar și dacă România ar acorda sprijinul maxim de 200%, contribuția națională pentru îngrășăminte ar rămâne, potrivit comparației prezentate de organizații, sub nivelul celui din Bulgaria.

Organizațiile semnatare atrag atenția că problema costului îngrășămintelor nu se limitează la efectele crizei din Orientul Mijlociu. Un alt factor invocat este Mecanismul de ajustare a emisiilor de dioxid de carbon la frontieră - CBAM, aplicabil importurilor de îngrășăminte începând cu 1 ianuarie 2026. Costurile asociate mecanismului sunt transferate în prețul plătit de fermieri și urmează să crească treptat. Organizațiile citează estimări Copa-Cogeca, potrivit cărora impactul asupra fermierilor europeni ar putea crește de la aproximativ 820 milioane de euro în 2026 la 3,4 miliarde de euro în 2034.

Solicitarea organizațiilor nu se limitează la suplimentarea bugetului național. Acestea cer reprezentanților României la Bruxelles, inclusiv celor ai Ministerului Finanțelor, să susțină suspendarea aplicării CBAM pentru îngrășăminte și adoptarea unor măsuri care să limiteze creșterea prețurilor. Mesajul este că, fără intervenții la nivel european, presiunea asupra fermierilor se va transforma într-o presiune tot mai mare asupra bugetelor naționale.

Miza deciziei Guvernului pentru fermieri și agricultura României

Dincolo de suma acordată prin schema de sprijin, miza este una agronomică și economică, cu implicații directe pentru fiecare fermă. Documentul transmis Guvernului atrage atenția că prețurile ridicate la îngrășăminte pot determina reducerea nivelului de fertilizare, cu efecte negative asupra:

1. Producțiilor agricole: Scăderea randamentelor pentru campania din 2027 și anii următori.
2. Veniturilor fermierilor: Diminuarea profitabilității și a capacității de investiții.
3. Exporturilor agricole: Reducerea volumului de produse agricole destinate exportului.
4. Securității alimentare: Potențiale riscuri pentru aprovizionarea internă cu produse de bază.

Pentru fermieri, problema este, așadar, mai largă decât o simplă compensare a unei creșteri de preț. Decizia privind nivelul sprijinului poate influența modul în care vor fi făcute lucrările de fertilizare și nivelul inputurilor utilizate pentru campania agricolă următoare. Organizațiile cer ca decizia privind majorarea sprijinului să fie luată înainte de adoptarea hotărârii de Guvern, astfel încât cuantumul final să fie prevăzut direct în actul normativ.

Pentru a optimiza costurile de producție și a evalua necesarul de substanțe nutritive, fermierii pot folosi un Calculator Fertilizare NPK. De asemenea, pentru o imagine completă asupra dinamicii pieței, este esențială monitorizarea constantă a Pieței Cerealelor & DAP Constanța.