România, cu un deficit uriaș la alimente procesate: exportă grâu, importă brânză și ciocolată

România se află la o răscruce strategică, confruntându-se cu un paradox major: deși este un exportator net de materii prime agricole, țara înregistrează un deficit alarmant la capitolul alimente procesate. În 2025, importurile de alimente au depășit 11 miliarde de euro, generând un deficit comercial de aproape 4 miliarde de euro la alimente și animale vii. Acest fenomen este accentuat de dependența de importuri pentru produse precum bulionul, din care peste 90% provine din exterior, sau carnea de porc, cu un deficit de peste un miliard de euro anual.

• Repere esențiale / Cifre cheie:

• Deficit alimentar anual: Peste 11 miliarde euro (importuri totale alimente și animale vii); aproape 4 miliarde euro (deficit comercial)
• Dependența de import: Peste 90% din bulionul consumat este importat; carnea de porc generează un deficit de peste 1 miliard euro/an
• Potențial strategic: Membră UE și NATO, cu acces la Marea Neagră și Dunăre, România poate fi un furnizor de încredere
• Obiectiv: Trecerea de la „grânarul Europei” la „fabrica de alimente a regiunii” prin procesare și export de produse finite

Analiza datelor Eurostat, realizată de BCR, subliniază o realitate dură: România este un exportator net de materii prime agricole, dar se clasează pe locul cinci în Uniunea Europeană la deficitul de alimente procesate. Concret, țara vinde grâu, porumb și rapiță, aducând anual aproximativ 2 miliarde de euro doar din grâu, pentru ca apoi să importe biscuiți, mezeluri, lactate și conserve - produse care, uneori, conțin chiar materia primă românească, procesată în străinătate. Strategia „Snack Attack” propune o schimbare de paradigmă: legarea câmpului de fabrică, fabrica de brand, brandul de distribuitor și distribuitorul de raftul supermarketurilor internaționale.

Piețele globale de produse agroalimentare și pescărești au atins în 2024 circa 2.700 de miliarde de dolari canadieni, cu Statele Unite, China și Germania fiind principalii cumpărători. Mai mult, piețe precum Mexic, India și Vietnam înregistrează creșteri anuale spectaculoase ale importurilor agroalimentare, de peste 15%. Acest context geopolitic, marcat de coridoare maritime tensionate și de o importanță crescută a securității alimentare la nivel național, transformă hrana într-o dovadă de putere. România, cu poziția sa strategică, are potențialul de a deveni un furnizor de încredere, însă întrebarea este dacă va livra încredere în vrac sau sub formă de produs finit.

Lecții din experiența altor state

Polonia reprezintă un exemplu convingător de succes. Exporturile agroalimentare poloneze au atins în 2024 un record de 53,5 miliarde de euro, aproape de zece ori mai mult decât acum două decenii, cu un excedent comercial de 18 miliarde de euro. Structura exporturilor este cheia: printre cele mai exportate categorii se numără carnea de pasăre, lactatele, carnea de vită, peștele, dar și produse din ciocolată și panificație - exact tipul de produse pe care România le importă masiv. Polonia nu a renunțat la agricultură, ci a industrializat-o, construind procesatori mari, logistică, branduri și companii regionale, folosind piața unică europeană ca rampă de lansare. Varșovia tratează accesul la piețe ca pe o politică de stat, promovând exporturile agroalimentare chiar și pe piețe îndepărtate precum Arabia Saudită, Brazilia sau Japonia.

Spania oferă o lecție diferită, punând accentul pe infrastructura de sprijin a exportatorilor. Cu exporturi de peste 70 de miliarde de euro în 2024, Spania a legat promovarea alimentelor de brandul de țară prin programul Spain Food Nation. Acesta implică intelligence comercial, pregătirea exportatorilor și abordarea personalizată a piețelor cheie precum China, SUA sau Japonia. Experiența spaniolă demonstrează că mâncarea nu se exportă singură, ci necesită o poveste bine spusă și un sistem integrat de promovare.

Brazilia ilustrează ambiția la scară globală. Pornind de la o capacitate mare de producție, Brazilia a construit o adevărată mașinărie de export. În 2024, industria alimentară braziliană a exportat produse procesate în valoare de 66,3 miliarde de dolari, cu o creștere de 72,7% față de 2020, livrând 80,3 milioane de tone în peste 190 de țări. Cu Asia absorbind aproape 39% din aceste exporturi și lumea arabă 19%, Brazilia s-a poziționat ca „supermarketul lumii”, bazându-se pe investiții, cercetare, certificări și o diplomație comercială activă, căutând permanent piețe noi. Putem copia metoda și, mai ales, ambiția braziliană.

Cele trei exemple - Polonia, Spania și Brazilia - oferă lecții complementare privind procesarea, dezvoltarea de branduri, internaționalizarea și accesul sistematic la piețe ca ambiție națională.

Pași strategici pentru transformarea agriculturii românești

1. Investiții în procesare: Stimularea dezvoltării unor unități mari de procesare care să adauge valoare materiilor prime autohtone, reducând dependența de importuri și crescând marja de profit.
2. Dezvoltare de branduri: Sprijinirea creării și promovării de branduri românești de alimente pe piețele internaționale, valorificând identitatea și calitatea produselor locale.
3. Infrastructură de export: Implementarea unei strategii naționale de intelligence comercial și logistică pentru a facilita accesul produselor românești pe piețele externe, prin participarea la târguri internaționale și organizarea de misiuni economice.
4. Diplomație economică activă: Utilizarea parteneriatelor UE și NATO pentru a poziționa România ca un furnizor de încredere pe scena agroalimentară globală, consolidând securitatea alimentară regională și internațională.

Află mai multe despre tendințele pieței cerealelor și impactul acestora asupra strategiei de export a României consultând secțiunea noastră dedicată: Piața Cerealelor & DAP Constanța