Seceta și datoriile împing fermierii la o decizie riscantă: expertul avertizează că renunțarea la fertilizarea de toamnă poate genera pierderi uriașe

Seceta prelungită și datoriile acumulate din anii anteriori îi forțează pe fermierii români să reconsidere planurile de toamnă.

Mulți agricultori iau în calcul renunțarea la fertilizarea de bază cu îngrășăminte complexe la semănatul culturilor de grâu și orz, încercând să-și protejeze bugetele.

Dragoș Ivan, manager comercial la SEEFCO, avertizează că această tendință se reflectă deja în piață, cu aprovizionări semnificativ mai mici de îngrășăminte complexe în bazinul Mării Negre și în portul Constanța în lunile iunie și iulie.

Potrivit lui Dragoș Ivan, o fertilizare de start omisă înseamnă că plantele vor porni în vegetație cu un handicap dificil de recuperat ulterior. Chiar și într-un sol uscat, fosforul și azotul aplicate la semănat pot reprezenta o veritabilă plasă de siguranță pentru cultură.

Expertul subliniază că, odată cu apariția precipitațiilor, plantele necesită nutrienți accesibili pentru dezvoltarea unui sistem radicular puternic și profund, capabil să valorifice mai eficient apa din sol și să ajute cultura să treacă peste perioada de iarnă.

Fără acest aport de nutrienți, chiar și ploile venite ulterior pot avea un efect limitat asupra dezvoltării grâului și orzului, lăsând plantele firave, slab înfrățite și, implicit, mai vulnerabile.

Managerul SEEFCO a mai arătat că dacă semănatul se face spre finalul sau chiar în afara epocii optime, prezența îngrășămintelor complexe aplicate la semănat poate susține dezvoltarea rapidă a sistemului radicular, ajutând cultura să recupereze decalajul de vegetație și să se pregătească mai bine pentru iarnă.

În scenariul cel mai pesimist, în care seceta persistă și precipitațiile nu apar, investiția în îngrășămintele complexe nu este neapărat o pierdere financiară, deoarece nutrienții aplicați în sol pot rămâne disponibili pentru culturile următoare, în funcție de condiții, putând fi valorificați de floarea-soarelui sau porumb.

Dragoș Ivan conchide că o economie făcută pe termen scurt la achiziția îngrășămintelor complexe poate genera, în final, o pierdere semnificativă de producție, pe care fertilizările din primăvară, realizate exclusiv cu îngrășăminte azotoase, nu o vor putea compensa în totalitate. Îngrășămintele de bază aplicate la semănat ar trebui privite ca o investiție în potențialul viitoarei producții.