Agricultura Serbiei în 2026: producția de porumb crește cu 12 la sută, însă zootehnia se adâncește în criză

BELGRAD -

Agricultura Serbiei încheie anul 2026 cu rezultate neuniforme, marcată de o revenire modestă a culturilor de câmp, dar și de o adâncire a problemelor structurale din zootehnie. În timp ce producția de grâu și porumb a marcat creșteri față de anul precedent, scăderile înregistrate la soia, sfeclă de zahăr și presiunea importurilor pun o presiune uriașă pe umerii fermierilor sârbi.

• Producția de grâu: 3,97 milioane tone în 2026, în creștere cu 7,7% față de 2025.
• Recolta de porumb: estimată la 4,76 milioane tone, cu 12% peste nivelul din anul anterior.
• Diferențe de productivitate: randamentul la porumb în Serbia este cu 23% mai mic decât media europeană, iar la soia diferența ajunge la 35%.

Evoluția culturilor de câmp și decalajele față de Uniunea Europeană

Datele recente publicate de Consiliul Fiscal din Serbia subliniază că îmbunătățirile înregistrate în acest sezon trebuie privite cu rezervă, deoarece anul 2025 a fost deosebit de slab pentru sectorul vegetal. Producția de grâu a ajuns la 3,97 milioane tone, rămânând singura cultură ale cărei randamente medii la hectar se apropie de standardele Uniunii Europene, exceptând state precum Olanda și Belgia. La porumb, recolta a urcat la 4,76 milioane tone, un avans de 12 la sută care rămâne însă modest în raport cu potențialul real al țării.

În schimb, alte culturi de importantă economică majoră au suferit reculuri considerabile. Producția de soia s-a redus cu 9,5 la sută, în timp ce sfecla de zahăr a consemnat un minus sever de 21,7% față de sezonul trecut. Singura excepție pozitivă în afara cerealelor a fost floarea-soarelui, a cărei recoltă a crescut cu 12%, evoluție explicată în principal prin extinderea suprafețelor cultivate de fermieri.

Comparația directă cu media comunitară scoate la iveală decalaje uriașe de productivitate. Randamentul mediu la porumb în Serbia este cu 23% mai mic decât cel european, la soia ecartul urcă la 35%, iar la sfecla de zahăr diferența atinge 40 la sută, un semnal clar privind tehnologizarea și eficiența scăzută a exploatațiilor.

Zootehnia și piața internă în fața presiunii importurilor

Pe lângă problemele din sectorul vegetal, zootehnia sârbă traversează un declin structural profund, reprezentând în prezent doar aproximativ 25% din valoarea totală a agriculturii naționale. Sectorul este sufocat de valurile de importuri pentru porci de îngrășat, purcei, carne de porc și vită, lapte și produse lactate, deși țara dispune de resursele necesare pentru a acoperi cererea internă. Situația este similară și pe piața legumelor, unde Serbia continuă să importe cantități mari de cartofi, tomate, ceapă, castraveți și fasole.

Analiza arată că piața internă este măcinată de disfuncționalități majore, cum ar fi absența unei burse de mărfuri funcționale, poziția dominantă a marilor cumpărători în raport cu producătorii agricoli și nerespectarea normelor privind practicile comerciale corecte. Între timp, costurile de producție au continuat să crească, în timp ce prețurile practicate pentru materia primă au coborât sub nivelurile înregistrate cu un deceniu în urmă. Această dinamică lasă fermierii cu venituri extrem de mici, în timp ce consumatorii finali plătesc prețuri ridicate pentru alimente.

Sfatul Agral: Ce înseamnă pentru ferma ta

Experiența agriculturii din Serbia oferă o lecție importantă și pentru fermierii din România, subliniind că un sezon agricol favorabil nu poate compensa lipsa unor politici agricole predictibile și a unei piețe interne bine organizate.

1. Monitorizează constant costurile de producție și randamentele pe hectar pentru a evita capcana culturilor cu marjă negativă.
2. Pune accent pe investițiile în tehnologie și irigații pentru a reduce decalajele de productivitate față de media europeană.
3. Folosește instrumente de contractare la termen pentru a te proteja împotriva volatilității prețurilor la materia primă pe Piața Cerealelor & DAP Constanța.