Puricii cruciferelor, amenințarea invizibilă care poate distruge jumătate din recolta de rapiță: ce metode de combatere mai funcționează?

Creșterea suprafețelor cultivate cu rapiță de toamnă în România a adus și o creștere semnificativă a populației puricilor cruciferelor (Psylliodes chrysocephala), un dăunător capabil să compromită până la jumătate din producție încă din primele faze de vegetație.

Acești dăunători, monitorizați de specialiști precum EMIL GEORGESCU de la INCDA Fundulea, reprezintă principala amenințare pentru plantele tinere de rapiță. Adulții apar în mai, intră în diapauză în iulie și redevin activi în a doua parte a lunii august, migrând până la 3-4 km pentru a se hrăni cu rapiță abia răsărită, samulastră sau alte crucifere spontane.

Pentru a ține sub control populația puricilor, fermierii trebuie să aplice o serie de măsuri preventive. Este crucială respectarea rotației culturilor, rapița trebuind să revină pe același teren la cel puțin 4 ani, nu după doi, cum se practică adesea. De asemenea, combaterea samulastrei și a buruienilor din aceeași familie după recoltare, precum și pregătirea optimă a patului germinativ, sunt esențiale pentru o răsărire uniformă și sănătoasă.

Din punct de vedere chimic, tratamentul semințelor rămâne cea mai eficientă metodă. Deși neonicotinoidele nu mai sunt permise, există două substanțe active mai noi omologate. Dacă tratamentul semințelor nu s-a efectuat, se pot aplica tratamente în vegetație cu substanțe omologate. Monitorizarea este vitală: un tratament este recomandat dacă la 10 plante de rapiță, trei prezintă simptome de atac, sau dacă se observă 5 purici/plantă.

O problemă tot mai serioasă, semnalată la Congresul European de Entomologie din Tours, Franța, este rezistența puricilor cruciferelor la piretroizii de sinteză în țări din vestul Europei (precum Franța, Belgia, Germania, Anglia și Polonia). Aceasta este o consecință a aplicării intensive a acestor insecticide pe o perioadă de peste 50 de ani.

Din fericire, în România, nu sunt încă confirmate cazuri de rezistență, dar este un avertisment clar pentru fermieri. Combaterea integrată, care include atât măsurile preventive agrotehnice, cât și tratamentele chimice efectuate corect, este singura cale pentru a proteja culturile de rapiță. Odată ce larvele pătrund în plantă, combaterea lor devine aproape imposibilă.